Cerc din trepte

Se trezeste dimineata cu acel sentiment de cadere in gol si de intuneric. Sa fi fost un cosmar? Dar nu, starea persista in a o condamna la punerea in functiune a rotitelor creierului pentru a defini ce simte...
Isi da seama ca nu este un sentiment care a pus stapanire pe aceast moment, este lupta numeroaselor variatii infime ale aceluiasi sentiment pentru dominatia limitelor trupului.
Cine ar fi putut crede ca un sentiment are atatea nuante?
Intregul sentimentului se sparge in sine ca o oglinda. Fiecare ciob reflecta intr-un mod aparte razele personalitatii sale, dar in acelasi timp taie, lasand urme adanci in contururile cuvantului Eu.
Dupa un astfel de razboi, lumina din ochii sai este alta. Poate mai intunecata, poate mai colorata, poate mai intensa sau poate ramane doar o flacara de veghe...dar sigur mai matura.
Eul va urca exponential pe treptele vietii catre o stea. Aceasta este steaua in care vor convietui in pace atat frustrarile, cat si bucuriile, atat lacrimile, cat si zambetele, atat lumina, cat si intunericul dinauntrul nostru.
Dar drumul acesta e lung si anevoios.
Acum a fost subiect si obiect al luptei. A dat un verdict si a nominalizat un Castigator.
Seara, va adormi punand-si la indoiala decizia. Astfel va cadea din nou in golul intunericului.

Infinit

O plaja ..doar cateva suflete formand continutul cuvanului noi.
Soarele ..caldura reintalnirii.
Marea ..linistiea acestor suflete.
Valurile ..drumul lor catre orizont.
Luna ..lumina dansului lor.
Rasaritul .."poezia marii".

N-ai nevoie de foarte multe....

"N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
e de-ajuns o mana de prieteni in asfintit
n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
e de-ajuns un cantec de-ajuns si putin infinit

Atata ispita stralucitoare
atatea planuri, atata chin
iar ai uitat ca lume-ai facuta
din foarte putin?"

Asa de repede uitam ce ne face defapt fericiti...

Mai ramai putin ...te rog...

Orice miscare pe tabla de sah ne aduce cu un pas mai aproape de sfarsitul jocului. Unii pasi sunt mai "eficienti" in decurgerea mai rapida a jocului.
E ciudat ca unii chiar se grabesc sa termine jocul...majoritatea, insa, isi doresc sa simta placerea de a se juca, de a imparti tabla cu cel pe care l-au ales ca fiind partenerul de joc.
Totul simplu pana aici...dar exista si un paradox. Unii din cei care isi doresc sa termine repede numai isi complica situatia, iar altii, care ar vrea sa continue, sunt obligati de catre circumstante sa se opreasca brusc, cateodata mult prea repede. Cateodata nici nu au apucat sa gusta din placerea jocului prea bine ca trebuie sa isi lase partenerul sau partenerii de joc singuri. Din pcate aceasta oprire brusca are repercursiuni si asupra acestora.
Credeti ca ei mai simt placerea de a se juca fara un partener?

Dimineata

Gri.
Cerul, camera, drumul, ora.
Dimineata se napusteste asupra ei cu atacuri . Dar ea se apara cu metodele invatate in razboaiele anterioare.
Poate avea ea succes?
Dimineata este un inamic nou, necunoscut care prefera sa fie inconjurat de un val de gri. Poate ea sa-si dea seama cu cine o are de a face? Ce atacuri surpriza ii pregateste? Ce intelege din apararea ei? Nimic nu este clar in aceasta lumina.
Incetul cu incetul, aura gri o atrage in mrejele ei. Se simte captiva in prapastia diminetii. Se uita in stanga, se uita in dreapta: stanci. Priveste in sus in speranta gasirii momentului aceluia.
Momentul in care se va uita in ochii diminetii si va gasi prin valul gri un petec de cer.

acea zi de mai...

A venit acea zi de mai...
A mai trecut un an si s-au schimbat multe
but yes, it's still all happenin'!
dar mai degraba ca spectator vad valurile timpului aducand rasarituri si culori...

O saptamana...

O saptamana superba trebuie sa fie incadrata de zile cu intamplari mai ciudate...daca la inceput pentru un drum destul de lung faci in plus niste ore bune din cauza ca diferitele trenuri au intarziere si ajungi sa faci in total 32 de ore pe drum..atunci sfarsitul glorios va fi ca APROAPE ti se fura rucsacul din compartiment cand tu dormi ...dar ai ca as in"prost sa fii , noroc sa ai" si il gasesti pe hol chiar aproape de iesirea din vagon...se pare ca cineva s-a speriat un pic...si va zic..degeaba au usile la compertamentele -cuseta vizor..pentru ca cine vrea sa intre nu bate la usa...
Acesta este noul "Bun Venit!"